Infinite plimbări prin pădurea narativă

Postări

Se afișează postări din ianuarie, 2021

Regula fundamentală pentru a aborda un text narativ este ca cititorul să accepte, tacit, un pact ficţional cu autorul. Cititorul trebuie să ştie că ceea ce i se povesteşte este o întâmplare imaginară, fără ca prin asta să considere că autorul spune o minciună. Autorul se preface că face o afirmaţie adevărată. Noi acceptăm pactul ficţional şi ne prefacem că ceea ce povesteşte el s-a întâmplat cu adevărat. Când intrăm în pădurea narativă ni se cere să iscălim pactul ficţional cu autorul. (Umberto Eco, Șase plimbări prin pădurea narativă)

În pădurea noastră narativă, pactul impus este acela al plimbării de voie, printre lumile ascunse în foșnetul paginilor sau în vibrația celuloidului. Autorii – cititori sunt locuitorii acestei păduri nedezvăluite. Cine sunt ei? În afara pădurii, niște școlari cuminți și cu minte, de clasa a șaptea, izolați în fața calculatoarelor, ca toți copiii de azi. În pădure, însă, devin ființe unice, miraculoase, care, în anonimatul jocului de-a libertatea printre cărți și printre filme, se regăsesc, în primul rând, pe ei.

Dragă cititorule, dacă te rătăcești vreodată prin pădurea noastră și dacă vezi vreo coadă de vulpe sau de urs, vreo urmă de șarpe sau de șopârlă, dacă auzi un țipăt de bufniță sau de șoim sau dacă te bucură lumina unui licurici sau saltul unei veverițe, nu te îndepărta! Poate, dacă ne vei cunoaște pe noi, vei cunoaște libertatea de a hoinări printre povești!

Maimuța anonimă – călăuză prin pădurea narativă

Infinite plimbări prin pădurea narativă

Faceți căutări pe acest blog

Postări

Proiect pentru concursul LV’Alternative sustenabile, sectiunea Munca decenta