Treceți la conținutul principal

Râul Înstelat al Cerului De Grace Lin

Am ales să vorbesc despre ”Râul Înstelat al Cerului” scrisă de Grace Lin din două motive: este o carte învăluită în mister, ceea ce te face să nu o mai poți lăsa din mână și cartea atrage foarte mult cititorul prin imaginile viu colorate, care te fac să înțelegi mai bine ceea ce se petrece în carte. ”Râul Înstelat al Cerului” este continuarea romanului ”Bătrânul din Lună”, scris tot de Grace Lin. Înainte de a citit ”Râul Înstelat al Cerului”, am citit ”Bătrânul din Lună” și cred că ambele romane merită cuvinte de laudă, deoarece fiecare carte are propria poveste interesantă. Aceste două cărți se completează una pe alta și eu cred că dacă nu citeam ”Bătrânul din Lună” prima oară nu aș fi înțeles povestea din cartea ”Râul Înstelat al Cerului”.

Rendi este un băiat care a fugit de acasă, acesta călatorește în trăsura unor negustori până în Satul Cerului Senin, unde luna nu se mai arătase de mult timp, dar singurul care pare preocupat de acest fapt este Rendi, care nu putea să-și găsească liniștea de câteva nopți datorită țipetelor pe care le auzea băiatul odată cu venirea nopții. Rendi ajunge la un han, unde proprietarii sunt Jupânul Chao și fiica acestuia, Peiyi. Rendi era mai mare decât Peiyi, iar aceștia doi nu se înțelegeau foarte bine. La câteva zile de la cazarea lui Rendi la han, o doamnă elegantă, cu tenul alb și foarte misterioasă, pe care o chema Doamna Chang, care lui Rendi îi dădea fiori, obișnuia să le spună seara lui Rendi și lui Peiyi povești despre luna care nu mai era pe cer. Ceea ce nu știu copiii, încă, este faptul că poveștile spuse de Doamna Chang nu erau doar povești inventate. Însă pe lângă misterul lunii care nu mai era pe cer exista și misterul Clătitei de Piatră, aceasta era o întindere de piatră a cărui capăt nu l-a văzut nimeni. Sătenii știau că pe acea întindere de piatră a fost cândva un munte foarte înalt, iar oamenii credeau că acel munte ținea luna pe cer, iar un om nu credea în legendă și a vrut să dovedească faptul că luna nu este ținută pe cer de munte, deci a mutat muntele din loc lăsând în urmă o intindere de piatră pe care sătenii au numit-o Clătita de piatră.

Lângă han, era o casă in care locuia văduva Yan, care avea o fiică, pe Mei Lan, care era o fată finuță, cu părul lung, negru prins și cu haine îngrijite. Mei Lan urma să se căsătorească cu Jiming, fratele mai mare a lui Peiyi, dar acesta a plecat la oraș,s ă găsească o slujbă, însă de când a plecat nu a trimis nicio scrisoare căre familie sau către Mei Lan. Acestea sunt personjele care iau parte la acțiune și care încearcă să rezolve misterele din Satul Cerului Senin.

Mi-a plăcut această carte, deoarece e învăluită în mister si legende, iar pe mine mă pasionează aceste două subiecte. Mi-a plăcut să citesc această carte și mi-ar plăcea să o

citească și alte persoane, pentru a descoperi legendele taiwaneze pe care Grace Lin le-a valorificat în volum. 

Autor: 

-Pisica anonimă-

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Pe Acoperișurile Parisului, de Katherine Rundell - recenzie

„ Pe acoperișurile Parisului ”este cea mai bună carte pe care am citit-o vreodată și despre care vreau să scriu ❤  Imagini cu autoarea   Katherine Rundell Imagine cu cartea Autoarea acestei cărți este Katherine Rundell  Rezumat : În carte ni se spune povestea Sophiei, fata rămasă orfană în urma naufragiului căruia i-a supraviețuit. Sophie nu este o fată deloc asemănătoare cu cele de vârsta ei: poartă pantaloni când celelalte fete poartă fustă, se cațără în copaci, le cântă porumbeilor și se suie pe acoperișuri. Tânăra pornește la vânătoare de mame în Paris, alături de tutorele ei, un bibliotecar blând, generos și cu o imaginație bogată. Sophie se întâlnește cu acoperișarii, sau cu dansatorii cerului, alături de care încearcă să-și găsească mama, posesoarea cutiei de violoncel în care Sophie fusese descoperită. Între acoperișari se leagă o strânsă prietenie, căci au în comun cerul pătat de stele și acoperișurile sub care Parisul doarme. Ca să vedeți ce va urma, trebuie să citiți cart

Olguța și un bunic de milioane - Recenzie

        „ Olguța și un bunic de milioane” este o carte scrisă de autorul român, Alex Moldovan, care prezintă peripețiile prin care trece o fată aflată la vârsta adolescenței, totul începe cu o vizită neașteptată a unei mătuși de cărei existență Olguța nu avea habar, dar a fost nevoită sa petreacă un week-end întreg în compania acesteia, dar nici ne se gândea la peripețiile care aveau să urmeze. În rest nu mai continui, vă las pe voi sa o citiți.     Mie personal mi-a plăcut cartea și v-o recomand împreuna cu cartea „Olguța și operațiunea jaguarul”, care mie nu mi-a plăcut la fel de mult ca „Olguța și un bunic de milioane”, dar fiecare cu părerea lui. Aceasta a fost părerea mea personală despre cărțile „Olguța și un bunic de milioane” și „Olguța și operațiunea jaguarul”.   Autor: -Cameleonul anonim-